RSS

Arhivele lunare: Aprilie 2012

TELEVIZORUL A INLOCUIT CARTEA

Tentaţia de a încerca să-ţi modelezi viaţa după cea a unui personaj de film este explicabilă prin prisma lipsei de modele reale. Aceasta începe să afecteze o persoană în perioada adolescenţei, atunci când realizează că părinţii sunt şi ei oameni cu defectele şi calităţile lor şi începe să caute şi alte modele de urmat. Într-o primă etapă, adolescentul îşi caută modele printre cei din aceeaşi generaţie, colegi sau prieteni un pic mai mari.

În afara relaţiilor cu cei din aceeaşi categorie de vârstă, există relaţiile privilegiate cu anumiţi adulţi – profesori, antrenori, preoţi, etc. – oameni cu un anumit statut de la care copilul preia, sub forma unor deziderate sau modele de urmat, anumite caracteristici ale acestora. Uneori, aceste relaţii privilegiate nici măcar nu se desfăşoară în plan real: cu toţii am avut ca model, la un moment dat al vieţii noastre, un erou de desene animate, un sportiv de performanţă, un savant, un îndrăzneţ, un cutezător sau cel putin un personaj fascinant.

Problema este aceea că, la ora actuală, în spaţiul public nu este loc de modele reale. Nimeni nu mediatizează viaţa sau realizările unui mare savant, cea mai recentă carte a unui filosof. În această penurie de modele, este firesc ca adolescenţii să se lase influenţaţi de eroii de televiziune şi să viseze la o viaţă aventuroasă, plină de sclipici hollywoodian. În mod firesc, adolescentul care a crescut hrănindu-se cu himerele de pe ecran va continua şi ca adult să caute un model de urmat tot acolo.

De când e lumea, adolescenţii sunt în căutare de modele, dar pe vremuri acestea erau alese din cărţi, dintre personajele create de Charlotte Bronte ori dintre muschetarii lui Dumas.

Din păcate, astăzi, televizorul a înlocuit cartea, astfel că tinerii îşi iau drept model ce văd acolo.


 
4 comentarii

Scris de pe 25/04/2012 în Uncategorized